… MULTUMESC IUBIRII TALE … ~ PABLO NERUDA


CINE MOARE?

de PabloNeruda

 

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe „i”
in locul unui vartej de emotii, acele emotii
care invata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada
si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile „responsabile”.
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste; cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca stie intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna
ca „a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim…
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa furi, fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica
Daca va fi sa iti fie foame, sa-ti fie foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi…

 

EARTH CHANGE MZ

Nu te iubesc ca si cum ai fi un trandafir sarat, sau topaz,
sau o sageata de garoafe pe care focul o trimite.

Te iubesc cu certitudinea ca lucrurile intunecate
sunt menite intre umbra si suflet, in secret sa fie iubite.

Te iubesc ca planta care nu infloreste niciodata
dar pastreaza in ea lumina florilor ascunse.

Multumesc iubirii tale, solid si cert parfum
rasarit din pamant si traind in intuneric, in trupul meu.

Te iubesc fara sa stiu cum sau cand, sau de unde

Te iubesc in mod direct, fara complexe sau mandrie;

Asa ca te iubesc pentru ca nu stiu alta cale

Decat aceasta:

unde eu nu exist, nici tu,

atat de apropiati,

incat mana ta pe pieptul meu este mana mea,

atat de apropiati,

incat ochii tai se inchid ca si cum eu as adormi.

( PABLO NERUDA )

EARTH CHANGE MZ ~ FACEBOOK PAGE

Vezi articol original